Recenzie ,,Momâia” de Ioan Suciu
| Autor: Ioan Suciu | ||
| An apariție : 2017 | ||
| Editura: TRACUS ARTE | ||
| Nr. Pagini: 239 | ||
| Acordă o notă cărții:
|
POȚI CUMPĂRA CARTEA DE PE:
Momâia de Ioan Suciu este acel tip de carte care te va binedispune încă de la primele replici. Este acel gen de scriere pe care o vei răsfoi și după ce ai citit-o doar ca să îți reamintești dialogurile spumoase, pline de umor ale personajelor. Este acel gen de operă perfectă pentru zilele cu ploaie, cu nori, când ești lipsit de energie pentru că îți va da o stare de bine, ajungând astfel să zâmbești.
– Ce cauți?– Un job! spuse în locul lui Naum unul dintre bărbații de pe margine, privind spre un coleg de-al lui. Vorba trecu de la unul la altul, de parcă oamenii ar fi jucat telefonul fără fir.– Un ciob? zise funcționarul.– Ceva de muncă! spuse Naum.– Ce știi să faci?– Operare calculator, introducere date, internet…– Cabaret? interveni bărbatul de pe margine, care vorbise și mai înainte.– Nu, zise Naum.– Deci, necalificat? spuse funcționarul cu aspect de ofițer austro-ungar.Unul dintre bărbații de pe un scaun lateral se ridică și spuse:– Îl iau eu la fermă!
În cazul în care te întrebi ce anume este o momâie, ei bine, imaginează-ți un schelet de lemn, care se vrea a semăna cu un om, fiind înfășurat cu paie și care nu este tocmai îmbrăcat cu niște haine bune, ci mai degrabă cu niște zdrențe, ca sa citez Dicționarul Explicativ al Limbii Române. Pe scurt, o sperietoare, al cărei rol este acela de a speria, de a alunga păsările și animalele sălbatice dăunătoare de pe un teren ce este cultivat. Care este legătura între titlul scrierii și acțiunea desfășurată pe parcursul cărții? Ce conexiune există între personajul principal și o sperietoare? Ei bine, răspunsurile le vei descoperi doar dacă te vei lăsa purtat de cuvintele autorului Ioan Suciu în cea mai recentă scriere a sa.
La începutul cărții vei fi întâmpinat de o scenă care este posibil să te șocheze puțin. O ședință de spiritism, care îți va capta atenția tocmai prin măiestria Alecsandrei, nepoata lui Naum, personajul principal, a cărei dexteritate într-ale chemării de spirite se dovedește a fi foarte bună. Datorită experienței sale din trecut, aceasta reușind să cheme mai multe personalități precum Zambaccian, Jules Verne, Domnul Goe, Einstein şi încă vreo zece, bineînțeles că a primit o nouă comandă. Aceea de a îl invoca pe străbunicul Lazăr, cu toate că, trebuie să precizez, nevasta lui, Lenuța, își va face și ea apariția. Și nu doar aceasta…ci și…poliția!
Nu aș vrea să dezvălui mai mult, întrucât vreau să afli de unul singur dacă străbunicul va fi sau nu arestat, cine este personajul Ivan, cine este Domnul Pampalache și nu numai. În schimb, îți voi lăsa, în loc de concluzie, unul dintre dialogurile mele favorite din carte, tocmai pentru a îți demonstra că niște cuvinte chiar pot aduce zâmbetul pe chipul unui om!
– Aţi omorât pe cineva? îl luă în primire un poliţist.– Ce vrei, măi băiatule? spuse Lazăr.– Am primit o reclamaţie, zise poliţistul.– De la cine? spuse Lazăr privind urât spre Naum.– De la un vecin al dumneavoastră! Vă rog să prezentaţi un act de identitate!– Eu? zise Lazăr.– Da. Sunteţi pătat cu sânge.– N-am.– Adică?– Hai să vă dau un pahar de vin!– Numele dumneavostră!– Lazăr! Cu cine am onoarea?– Surugiu, plutonier şi Boscorodeanu, sergent major.– Îmi pare bine! Băieţi gigea!– Locuiţi aici?– Nu. Doar el. Nepotu-meu.– Unde aveţi domiciliul stabil?– La cimitir, interveni Naum.– Doarme în cimitir?– Da; în cimitir se doarme, spuse Naum.– Vagabond… murmură plutonierul.
Poţi să te cuibăreşti în proza lui Sorokin ca într-o şubă călduroasă pe timp de iarnă. Oricâte necazuri ai avea în viaţa de zi cu zi, îmbrăcat în şuba lui Sorokin, vei trăi cu încântare aventuri de poveste. Medicul de ţară Garin trebuie să ajungă într-un sat în care bântuie o molimă teribilă. Peripeţiile din drumul său sunt înspăimântătoare, dar nu pornesc din cauze excepţionale, ci din aspecte de rutină ale vieţii.
Este o carte foarte captivantă. Aventurile fraţilor Sisters (e ca şi cum ai spune “surorile Brothers” ) în perioada în care mulţi căutători de aur s-au îmbogăţit în America. Fraţii au norocul să dea peste un lichid miraculos care dizolvat în apă face vizibile grăunţele de aur de pe fundul albiei unui râu. Eli este un bărbat mai sensibil şi mai uman decât fratele său Charlie. Dar amândoi sunt nişte asasini. Aceasta nu-i face deosebiţi de oamenii printre care se mişcă.
O călătorie spirituală de la Pindar – primul autor despre care se vorbeşte în carte, până la Samuel Beckett – ultimul pe listă. Iată ce spune Nicolae Balotă despre opera lui Pindar:”Asemenea templului grec, oda pindarică ne revelează ceva – prea adeseori uitat – despre artă ca laudă.Fireşte, orice loc consacrat este un loc în care se celebrează. (… ) Dar religia omului grec era prin excelenţă festivă. Zeii participă la sărbătoare. Iar în centrul sărbătorii, constituind-o ca atare, stă gestul festiv, lauda.”
Epoca Showa este o perioadă din istoria Japoniei cuprinsă între anii 1926-1989. Dacă ne gândim că epoca aceasta începe cu pregătirea şi intrarea Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, cu folosirea primelor bombe atomice împotriva populaţiei, cu mari convulsii sociale, şi se continuă după 1945 printr-o căutare continuă a unui echilibru social, în care japonezii au făcut exces de muncă, dar şi de consum exacerbat, atunci putem conchide că perioada respectivă este plină de culoare, catastrofe şi extraordinare eforturi de redresare pe toate planurile.
Balzac descria în romanele sale societatea ca un istoric. Privirea sa nu se apropia prea mult de subiect rămânând la o distanţă suficienta de mare pentru a cuprinde în raza sa cât mai multe elemente de ambianţă. Înainte de a contura un personaj, naraţiunea insista asupra casei, iederii care urca pe pereţii exteriori, mărimea şi mobilierul încăperilor. Apoi se apropia de bătrânelul avar şi de fetele sale, sau de ocnaşul strecurat în viaţa civilă, de curtezanele care ruinau baroni, de tineri arivişti etc. În romanele contemporane autorul examinează cu o îndrăzneală nemaipomenită personajele, pătrunzând în gândurile lor, concepţiile şi visele oamenilor.
Mofturi de ochelarist 